top of page
  • Annamaria Rajko

Pluto, Charon și Hermes


Pluto. Zeul care aduce spaimă în inimile celor ce sunt la începuturi în parcursul astrologiei și reverență în cadrul astrologilor cu niscaiva experiență, este subiectul eseului meu.


Chiar dacă reacțiile stârnite în rândul umanității sunt de diferite feluri, în unanimitate consemnează toți că nu e de joacă cu această energie.


Cel mai bun exemplu pentru a face față cu integritate unei poziții mai dificile din harta natală sau a unui tranzit plutonian e dat tocmai de Haides însuși.


“Gardian al Sufletelor (Haides) și al treilea moștenitor al lumii, coborând din car, după împărțirea neplăcută a sorții, a pălit la chip ajungând la Tartar, când a realizat că Raiul a fost pierdut”. (Statius, Thebaid, Book 11, 424)


În scrierile antice Haides nu s-a plâns de soarta lui. A acceptat zarurile aruncate de către Ursitoare (Moirari), căci nici cei mai mari zei nu treceau de cuvântul acestora. El a fost considerat ca fiind un conducător just al Lumii Subterane, chiar dacă oamenilor le era frică să-i pronunțe numele.


Hades, “Cel Nevăzut”(gr.) s-a contopit cu Ploutus “Aducătorul de Bogății” (gr.), cu Dis Pater “Rex Infernae” (lat.) și Orcus (lat.) și s-a născut în conștiința colectivă ca și Pluto, stăpânul lumii subterane, zeul chtonic al morții și al renașterii.


Înțelegem cu toții de ce e zeul morții, dar de ce zeul renașterii? În cele din urmă doar

câteva suflete au reușit să “scape” din Lumea Subterană.


Dacă firul vieții și momentul morții e decis de Ursitoare de ce ne este frică de Pluto? Nu Pluto este cel ce ne “dezbracă” și arde toxicitatea din interiorul nostru. Când ajungem în preajma lui suntem deja debarasați de o mare parte din trăsăturile de caracter ce ne-au dus pe râul Acheron. Pluto ne oferă un loc de cazare în Regatul lui, potrivit pentru viața pe care o avem aici pe Pământ.


Dacă în trecut un suflet ajungea la Pluto doar după moarte, din 1930, de când a fost descoperită planeta care îi poartă numele, un om coboară în și urcă din subteran până ajunge la o stare de curățenie care îi poate aduce Câmpiile Elizee direct aici pe Pământ. Acest katabasis coborâre în Infern ce era destinat doar anumitor caractere importante, doar unor eroi cu calități deosebite, se petrece acum zi de zi celor 8 miliarde de locuitori ai planetei. Dacă suntem sau nu, poeți precum Orfeu sau eroi precum Ulise sau Aeneas și reușim să ajungem la momentul anabasisului și să lăsăm tenebrele în spate, rămâne de văzut. Cert e că toți suntem inițiați acum în Misterele Eleusiene.


Transformarea totală intens discutată de comunitatea astrologică nu se realizează însă doar prin contactul cu arhetipul Plutonian așa cum îl cunoaștem. Pe lângă zeitățile menționate mai sus cu care a fuzionat, experiența pe care o numim plutoniană nu e completă fără Hermes (Mercur), mesagerul zeilor și Charon, luntrașul lui Hades în Lumea Subpământeană.


Charon, această figură mitologică are un loc special pe cer și împreună cu Pluto formează singurul sistem planetar dublu cunoscut din sistemul nostru solar (a fost propus în 2006 la a XXVI-a Adunare Generală a Uniunii Astronomice Internaționale). Charon e cel mai mare satelit dintre cei 5 sateliți ai lui Pluto. Cei doi se plimbă pe firmament în același timp, cu aceeași parte a suprafeței îndreptate unul către celălalt.


“Acum, când morții au venit în locul unde fiecare este condus de geniul său (daimon) (adică de către echivalentul lui Platon al lui Hermes, Ghidul morților), mai întâi ei sunt judecați și condamnați de către Judecătorii morților, dacă au trăit bine și cu evlavie, sau nu. Iar cei care se află că nu au trăit nici bine, nici rău, merg la Akheron (Acheron) și, îmbarcându-se pe vasele prevăzute pentru ei (adică. echivalentul bărcii lui Kharon (Charon)), ajung în ele la lac; acolo locuiesc și sunt purificați (prin intemerdiul Furiilor (lat.) Eriniilor (gr.)), iar dacă au făcut vreun rău, sunt absolviţi plătind pedeapsa pentru faptele lor greşite, iar pentru faptele lor bune primesc recompense, fiecare după meritele sale” (Platon, Phaedo, 112 e).


Un alt autor din antichitate care prin scrierile sale savuroase a înfățisat zeii într-o nouă lumină, a fost Lucian de Samosate. În Dialogurile Morților apare o conversație între Hermes și Charon în care discută despre calitatea slabă a sufletelor aduse de psihopomp: “ La urma urmei, însă, Charon, pe vremuri bărbații erau bărbați; îți amintești starea în care coborau, — însângerați și răniți. În zilele noastre, un bărbat este otrăvit de sclavul său sau de soția sa; sau moare din cauza supraalimentării; un lot palid, lipsit de spirit, nimic ca bărbații de altădată. Cei mai mulți dintre ei par să-și atingă finalul într-un complot din cauza banilor” (Lucian de Samosate, Dialogurile Morților, 14/4).


În cadrul acelorași dialoguri, putem citi o conversație dintre Charon, Hermes și sufletele aduse de Hermes, în care luntrașul îl ruga pe mesagerul zeilor să “dezbrace” sufletele înainte să urce în barcă deoarece greutatea păcatelor lor punea întreaga călătorie în pericolul scufundării. Sufletele trebuiau să renunțe la mândrie, la podoabele ce furau ochii de la urâțenia sufletului, la ură, la insolență , la cruzime, la ignoranță s.a.m.d.


Alte scrieri relatează momente în care Pluto prelungește viețile oamenilor sau îi recompensează cu Tezaur (aur și alte bogății din subsol) pentru corectitudinea lor morală.


În mitul lui Orfeu și Euridice aflăm că însuși Pluto a lăsat să cadă o lacrimă de fier la auzul cântului adresat lui și Persephonei cu scopul de a-i îndupleca să o ducă pe Euridice înapoi în tărâmul celor vii. La îndemnul Persephonei, zeul a aprobat salvarea Euridicei din Lumea Subterană.


Dacă l-am considera pe Mercur în harta natală și ca mesagerul lui Jupiter și a lui Pluto pentru noi ce ne-ar spune? Dacă am privi casa în care e Pluto natal ca fiind domeniul în care curățenia morală este de o importanță majoră pentru a primi acces în Câmpiile Elizee? Dar și casa unde am primi recompense pe măsura faptelor noastre? Aspectele din harta natală între Pluto și celelalte planete ne-ar spune la ce ne îndeamnă Charon să renunțăm pentru că altfel nu ne punem doar pe noi în pericol ci și pe ceilalți din barcă (aspectul generațional).


Grafică inspirată după textele antice


În grafica de mai jos împărtășesc punctul de pornire a unei cercetări proprii, Misterele Eleusiene în harta natală. Studiind pozițiile planetelor și asteroizilor, mai jos menționați, dintr-o hartă natală putem surprinde călătoria fiecărui om în infernul propriu, latura sa inocentă care cere maturizare dar și resursele interioare pe care le are pentru a ieși triumfător la lumină.


Abordarea este inspirată de sărbătorile bianuale Misterele din Eleusis ținute în Grecia Antică, ce erau dedicate zeiței Demeter și fiicei Persephona și comemorau coborârea Persephonei în Infern pentru perioada în care era alături de Hades. Pentru inițiat, renașterea Persephonei pe tărâmul celor vii reprezenta viața eternă care curge din generație în generație și credeau că vor primi recompense în viața de dincolo.



Autor: Annamaria Rajko, cursant program formare profesionala cu specializarea astrolog, promotia 1/ 2023


Ti-a placut articolul? Lasa un mesaj in sectiunea de comentarii de mai jos.

41 afișări0 comentarii

Postări recente

Afișează-le pe toate
Alte articole
Urmareste-ne si pe
  • Facebook Basic Square
  • Twitter Basic Square
  • Google+ Basic Square
bottom of page